Medierea in gestionarea riscurilor
Deși la o primă vedere controlul intern managerial nu are legătură cu medierea, atunci când înțelegi mai bine managementul luării unei decizii, poți determina mai ușor cum se naște un conflict, dar mai ales care sunt pârghiile pentru eradicarea conflictului.
Conflictul organizațional, conflictul de muncă și nu în ultimul rând conflictul rezultat din acțiuni sau inacțiuni care determină răspunderea civilă poate fi facilitat de o implementare precară a sistemului de control intern managerial.
Conflictul organizațional, conflictul de muncă și nu în ultimul rând conflictul rezultat din acțiuni sau inacțiuni care determină răspunderea civilă poate fi facilitat de o implementare precară a sistemului de control intern managerial.
Toate aceste aspecte s-au discutat pe larg la Conferința cu tema „Impementarea și autoevaluarea sistemelor de control intern /managerial”, care a avut loc pe 25 martie a.c. la Centrul de conferințe al Hotelului Intercontinental.Implementarea sistemului de control intern managerial prin standardele acestuia, conduce la o scădere substanțială a apariției conflictului, litigiului sau prejudiciului.
Conceptul de control intern a apărut inițial în sectorul privat și a fost apanajul contabililor și al auditorilor. Ulterior sfera controlului intern s-a extins la toate activitățile entității, existând o preocupare a managerilor pentru crearea unor sisteme de control eficace, care să le asigure un control al entității în vederea asigurării obiectivelor stabilite. Sistemul a fost implementat și la autoritățile și instituțiile publice, având în vedere necesitatea creșterii calității actului managerial.
În prezent este unanim acceptat că noțiunea de Control intern presupune un instrument managerial utilizat pentru a furniza o asigurare rezonabilă că obiectivele managementului sunt îndeplinite.
Controlul intern, conform definiției adoptate de Comisia Europeană, este un ansamblu al politicilor și procedurilor concepute și implementate de către managementul și personalul entității publice, în vederea furnizării unei asigurări rezonabile pentru:
- atingerea obiectivelor entității publice într-un mod economic, eficient și eficace;
- respectarea regulilor externe și a politicilor și regulilor managementului;
- protejarea bunurilor și a informațiilor;
- prevenirea și depistarea fraudelor și a greșelilor;
- calitatea documentelor de contabilitate și producerea în timp util de informații de încredere, referitoare la segmental financiar și de management.
În România, având în vedere angajamentele asumate în negocierile cu Uniunea Europeană, în 2005 a apărut Ordinul M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobarea “Codului controlului intern cuprinzând standardele de management/ control intern la entitățile publice” și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.
În esenţă, conform Ordinului sus menționat, conducătorii entităților publice trebuie să dispună măsurile necesare pentru elaborarea și/sau dezvoltarea sistemelor de control managerial ale fiecărei organizații, inclusiv a procedurilor, formalizate pe activități, tinând cont de particularitățile cadrului legal, organizațional, de personal, de finanțare și de alte elemente specifice, precum și de cele 25 de standarde.
Entitatea publică trebuie să definească obiectivele determinante, legate de scopurile sale, precum și cele complementare, legate de fiabilitatea informațiilor, conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne și să comunice obiectivele definite tuturor salariaților și terților interesați.
Evenimentele care pot afecta realizarea obiectivelor constituie riscuri care trebuie identificate. Managementul are obligatia de a identifica riscurile și de a intreprinde acele acțiuni care plasează și mențin riscurile în limite acceptabile. Trebuie menținut un echilibru între nivelul acceptabil al riscurilor și costurile pe care le implică aceste acțiuni.
Conferința din 25 februarie a avut ca vorbitori specialiști în control și audit, iar abordările tematice au privit controlul intern managerial de la obligaţia legală la instrument util managerului, confuzii şi erori posibile în sfera controlul intern managerial, dificultăţi în elaborarea unor standarde, clarificări privind unele standarde, etc.
Aspectul fundamental pe care l-am înţeles din multele informaţii prezentate de specialiştii prezenţi la eveniment este acela că evitarea unor posibile conflicte sau litigii ţine şi de apetitul la risc pe care îl are fiecare manager, pe lângă alţi factori externi care influenţează decizia.
Entitatea publică trebuie să definească obiectivele determinante, legate de scopurile sale, precum și cele complementare, legate de fiabilitatea informațiilor, conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne și să comunice obiectivele definite tuturor salariaților și terților interesați.
Evenimentele care pot afecta realizarea obiectivelor constituie riscuri care trebuie identificate. Managementul are obligatia de a identifica riscurile și de a intreprinde acele acțiuni care plasează și mențin riscurile în limite acceptabile. Trebuie menținut un echilibru între nivelul acceptabil al riscurilor și costurile pe care le implică aceste acțiuni.
Conferința din 25 februarie a avut ca vorbitori specialiști în control și audit, iar abordările tematice au privit controlul intern managerial de la obligaţia legală la instrument util managerului, confuzii şi erori posibile în sfera controlul intern managerial, dificultăţi în elaborarea unor standarde, clarificări privind unele standarde, etc.
Aspectul fundamental pe care l-am înţeles din multele informaţii prezentate de specialiştii prezenţi la eveniment este acela că evitarea unor posibile conflicte sau litigii ţine şi de apetitul la risc pe care îl are fiecare manager, pe lângă alţi factori externi care influenţează decizia.
Într-un exemplu prezentat, pentru riscul căderii reţelei de calculatoare într-o unitate medicală, un manager este dispus să accepte întreruperea activităţii entităţii maxim 4 ore, cu plata unor costuri asociate. Un alt manager poate accepta întreruperea activităţii entităţii maxim 10 minute, cu costuri asociate mai mari. În oricare din cazuri, vor exista anumite consecinţe, de la prejudicierea unor persoane până la riscuri de imagine, etc.
Concluzia care se poate extrage este că gestionarea anumitor riscuri se concretizează în luarea anumitor măsuri, cu o anumită cantitate de costuri.
Revenind la mediere, apreciez că orice manager, fie de organizaţie privată, fie de entitate publică, inclusiv orice persoană care va apela la procedura medierii, îşi va asuma un risc mai mic faţă de expunerea la judecata clasică, având posibilitatea să-şi gestioneze în condiţiile şi limitele dorite stingerea conflictelor în care este angrenată organizaţia, entitatea sau propria persoană.
De aceea, companiile multinaţionale utilizează din ce în ce mai mult medierea ca modalitate de soluţionare a conflictelor, dat fiind avantajele şi angrenarea unui risc mai mic în gestionarea diferendului, indiferent de natura acestuia.
Sper ca şi entităţile publice să apeleze la mediere, fără timiditate, când vor descoperi beneficiile acesteia, în raport şi de managementul entităților, de obiectul de activitate, precum şi de legislaţia aplicabilă.
Concluzia care se poate extrage este că gestionarea anumitor riscuri se concretizează în luarea anumitor măsuri, cu o anumită cantitate de costuri.
Revenind la mediere, apreciez că orice manager, fie de organizaţie privată, fie de entitate publică, inclusiv orice persoană care va apela la procedura medierii, îşi va asuma un risc mai mic faţă de expunerea la judecata clasică, având posibilitatea să-şi gestioneze în condiţiile şi limitele dorite stingerea conflictelor în care este angrenată organizaţia, entitatea sau propria persoană.
De aceea, companiile multinaţionale utilizează din ce în ce mai mult medierea ca modalitate de soluţionare a conflictelor, dat fiind avantajele şi angrenarea unui risc mai mic în gestionarea diferendului, indiferent de natura acestuia.
Sper ca şi entităţile publice să apeleze la mediere, fără timiditate, când vor descoperi beneficiile acesteia, în raport şi de managementul entităților, de obiectul de activitate, precum şi de legislaţia aplicabilă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu